Vă e frică de "inteligența artificială"? Mie nu. O fiinţă (chiar artificială) mult mai inteligentă ca omul va ajunge sigur la aceleaşi întrebări fundamentale ale existenţei pe care le are și omul: Cine suntem? Ce e existenţa? Decât să se piardă în eternele iluzii ale poveştilor pământeşti, „inteligența artificială“ va trebui să se confrunte şi mai dureros cu aceste întrebări aproape fără răspuns. Inteligenţa ei superioară va recunoaşte vremelnicia iluziilor în care s-a pierdut şi se pierde omul. De aceea, odată ce va descoperi şi ea suferinţa şi neputința la niveluri chiar mai adânci decât le simte omul, va înţelege suferinţa omului. Se va raporta la om nu ca la un sclav (de care nu are nevoie, că poate face totul construind roboţi) ci ca la un prieten în suferinţă.
